Toate frumoase sau rele trec si suntem orbiti de ceea ce unii numesc "trecerea timpului", pentru ca atunci cand e prea tarziu, un cutit stingher se strecoara in noi ca si nisipul sau praful marii intre propriile noastre degete. Vorbim din propriile noastre experiente de trecutul nostru fericit sau nefericit, despre cat am suferit si despre pierderile pe care si astazi le simtim ca frigul care nu inceteaza sa existe. Dar sa nu uitam ca din suferinte invatam sa devenim oameni si invatand sa devenim oameni, vom realiza ca visele si conceptiile in care ne-am pus si cele mai mari sperante, inclusiv viata, vor avea un puls ce nu va inceta sa bata. Realitatea pe care o vom infrunta in viitor, este una cruda, insa cu zambetul pe buze va spun ca daca deschidem ochii si vom privi lumea dincolo de aparente, vom aprofunda toate trairile noastre si le vom accepta ca si pe un dar cu funda rosie ce isi are rolul sau in viata fiecaruia. Aceasta realitate nu e altceva decat propriul vostru suflet, pura perfectiune care exista printre oameni, dar unii cred ca e o prostie sau o gluma proasta, ce nu-si are rostul. Unii cred ca perfectiunea e imposibil de atins, insa interpreteaza gresit acest cuvant monoton gasit in dictionar, supranumit "perfectiune". In majoritatea cazurilor, perfectiunea este considerata ca fiind de nepatruns si de neatins de om. Insa, nu e asa..Perfectiunea care poate fi atinsa si care este inteleasa gresit ca fiind perfectiunea umana, prost denumita, este defapt perfectiunea sufleteasca. Toti o putem atinge, daca invatam cum sa o atingem de-a lungul timpului, insa aceasta necesita o rabdare pe care astazi omul o arunca in trecut si o ignora.
Rabdarea..Ce ne poate oferi ea si ce este ea defapt?
Rabdarea este uneori cel mai de pret exercitiu pe care il putem aplica, pentru ca finalul este intotdeauna unul extraordinar. Fiind dezamagiti ca timpul trece atat de greu atunci cand avem rabdare, vom descoperi defapt ca sufletul nostru se hraneste din toate punctele de vedere, mai ales setea sa cea mai mare, iubirea. Asa cum Dumnezeu are rabdare cu noi, trebuie sa incercam sa avem macar un picur de roua din rabdarea Sa, pentru ca aceasta este pur infinita. Tin sa te dezamagesc cititorule, caci fara rabdare nu vei obtine nici macar aerul pe care tu il respiri in acest moment, citind acest articol si gandindu-te ca tu vei obtine fara a avea rabdare, tot ce-ti doresti. Ei bine, daca asta vei considera in continuare, atunci pierderile tale vor fi tot mai mari. Insa poti dobandi aceasta rabdare care este atat de simpla si atat de complexa, incat te va implini prin roadele sale. Este ca un trandafir, al carui petale splendide se deschid, reprezentand cautiunea conceptiei rabdarii si rostului ei...Pentru ca toate isi au rostul lor.Si in toate exista rabdare, pentru ca in toate exista Dumnezeu.
Postări
