Viata De Artist!...

Simt ca totul tinde spre zero absolut
ca fiecare lucru, obiect, materie vie..se autodistruge
sunetul este un semn
o continuitate ce nu se mai opreste...
nici macar linistea noptii nu mai e.
Absurdul timpului prin aproximare
totul e o dilema...un semn de-ntrebare ciudat.
Toamna e un anotimp cu frumuseti nedefinite
cu umbre sumbre si stranii
aspect de moarte...moarte?
caci nu stim niciodata...viitor cu n sensuri
varsta risipita...fara final dar cu inceput
culori reci ce-ti dau impresia de eter...
ai putea sa concepi?
Oameni impertinenti..fara minte, fara putere de-ntelegere.
Creierele lor vor sta in borcanele transparente de pe coridoarele caselor lor..
vor putrezi-n otet si-n pulbere expirata
mirosind ingrozitor a moarte si-a prostie.
Vezi tu, a sta si-a cunoaste un om...e greu?
Nu...o, nu! E lenea infinita ce n-are leac
caci singurul meu medicament e arta...muzica,arhitectura..intelepciunea scrisului
si..si viziunea mea asupra lumii.
Strazi albastruie cu lumini arzand pana tarziu..
te pierzi in uitari si strigi dupa ajutor
dupa cineva care doar crezi ca te asteapta..
dar te-asteapta? Oare chiar te-asteapta?
Oare esti tu acel ceva ce altii nu pot sa perceapa?
un caracter dincolo de intelegeri si perceptii...
Nu..nu esti decat un simplu om, diferit...
cu o carcasa in interiorul caruia arde o antimaterie absoluta
Vocile teatrelor...zgomotul frunzelor..si feericul tau propriu
fumand tigara dupa tigara ca si un dependent alcoolic ce gandeste in tragedii!
Nu uita..teatrele striga..frunzele fac zgomot..
Dar tu...tu cine esti???

O Alta Toamna Paradoxala..Intotdeauna(Melancolic)!

Ma topesc..
sunt o ceara sumbra, neagra
o lumanare care..nu mai arde
nu mai are cum..
calmul bland sub ochiul vanat
nu mai pot sa vad soarele
nu ma mai lasi sa-l vad..
E pur si simplu, un ghimpe sangeriu
infipt in sufletul meu..
ascutit, dureros
Dornic sa ma apese.
nu mai rasare, e pur si simplu mort..
asa cum vom fi si noi candva
noaptea e ziua pentru mine,
si ziua..ziua?
Nu, nu cunosc cuvantul asta..
imi e strain ca lupul alb ce mi se arata in vise..
imaculat inexistent, pur si bland
o fiinta ireala in ale carei sentimente ard...
ai plecat?da..ai uitat ca eu
Pur fiinta existenta, trup si suflet, sentimente si ganduri
in curand ma sting..caci timpul meu nu mai e..nu
s-a scurs..cadranul meu indica zero
motivul pentru care ma sting?..nici eu nu-l stiu
dar sa nu ma uiti..caci ne vom intalni din nou
trandafir frumos in ale carui spini iti mangai propria fata
Fara sangerari..
am sa ma regasesc..acolo unde plec acum.
M-am stins..ramai cu bine trandafir frumos!

Indiferent(Tot Timpul..TU!..)

Omul este atat de incoerent...atat de egoist
Egoul sau a ajuns la limite...da
este greu sa gasesti oameni
care sa fie coerenti
care sa zambeasca atunci cand tu ii spui:"imi pare rau..."
Iertarea e ceva ce omul refuza sa accepte..sa faca
azi, maine?...
dureaza ani de zile ca cineva sa-si dea seama ca esti persoana care i-a schimbat viata?
nu...o, nu...
e atat de trist
si atat de greu de suportat...
credeam in toate aceste lucruri..
stii..iubirea..increderea..
si inca cred..dar, e o simpla iluzie
si pentru ce?
pentru ca de fiecare data cand ai avut nevoie, am fost acolo?
stii..fiinte negre cu mintea intunecata
te-ndeamna la groaznic si pierzanie...
te pierzi in lumini ce se ard in uitari
macabrul surd in sufletul tau..
durere si agonie.
Eu te-am avertizat..
am crezut in tine..si..
in ceea ce imi place mie sa numesc "instinct"..
cand ai sa renunti la toate astea?
cand ai sa intelegi ca esti o minciuna?
cand?...
nu..am sa plec asa cum fac de obicei..
iar tu vei plange din nou..iti promit
si cuvintele mele au ramas aceleasi:"e tarziu, trebuie sa dorm!"
adio...